Un studiu amplu realizat de o echipă internațională de oameni de știință a arătat că munca fizică epuizantă crește riscul de a dezvolta demență. Autorii studiului au numit 5 exemple de astfel de profesii periculoase.
Echipa de cercetători a analizat datele unuia dintre cele mai mari studii de demență, care a colectat date despre adulții norvegieni din 2017 până în 2019. Au fost analizate datele a 7.005 persoane. Dintre acestea, 902 au fost diagnosticate clinic cu demență, iar 2407 aveau tulburări cognitive ușoare.
Cercetătorii au analizat informațiile despre sănătatea și stilul de viață al participanților și apoi au descoperit că persoanele care au locuri de muncă solicitante din punct de vedere fizic au avut cu aproximativ 15,5% mai multe șanse de a dezvolta demență, comparativ cu 9% în cazul persoanelor cu activitate profesională redusă. Cu toate acestea, nu a fost găsită nicio relație între traiectoriile de activitate fizică profesională și sex.
«Lucrarea noastră evidențiază așa-numitul paradox al activității fizice — activitatea fizică în timpul liber este asociată cu o performanță cognitivă mai bună, în timp ce munca fizică grea, dimpotrivă, poate duce la o performanță cognitivă mai slabă,» a menționat Vegard Skirbekk, autorul principal al studiului.
În timp ce majoritatea cercetărilor anterioare privind relația dintre activitatea fizică profesională și demența au fost limitate și s-au concentrat asupra muncii unei persoane doar în apropierea vârstei de pensionare, această lucrare surprinde mai multe date, analizând activitatea fizică la locul de muncă pe parcursul mai multor ani din viața adultă a unei persoane.
Pe lista profesiilor predispuse la pericole, specialiștii au inclus:
Casier,
Consultant în vânzări,
Personalul de asistență medicală,
Fermieri,
Producători de produse animaliere.
Angajații care ocupă aceste posturi se confruntă adesea cu perioade lungi de timp în care trebuie să stea în picioare, un volum mare de muncă fizică, programe de lucru nepotrivite, stres și un risc crescut de epuizare emoțională. În astfel de condiții, este aproape imposibil să se păstreze capacitățile cognitive — oamenii nu au timp pentru odihnă și autodezvoltare.
Cum este legată munca de funcția cognitivă?
Oamenii de știință explică faptul că lipsa de odihnă și lipsa timpului de recuperare pot duce la «uzura» corpului și a minții, la epuizarea completă a organismului, care, împreună, afectează capacitățile cognitive ale unei persoane.
În plus, o activitate fizică profesională mai mare la vârsta adultă a fost asociată anterior cu un volum mai mic al hipocampusului. Hipocampul este partea creierului responsabilă pentru memorie și învățare. Acesta poate influența, de asemenea, declinul legat de vârstă al abilităților cognitive ale oamenilor.