Comportamentul de amânare a unor activități și sarcini în mod conștient poartă numele de procrastinare. Un nou studiu a dovedit: toate sarcinile amânate ne influențează negătiv sănătatea.
Aproximativ 3.500 de studenți au participat la un studiu realizat de cercetătorii Universității din Calgary din Canada. Oamenii de știință i-au urmărit timp de câteva luni: cei cărora le plăcea să amâne lucrurile importante, aveau rezultate mai rele decât colegii lor mai „rapizi”. În plus, erau mai tensionați, anxioși, mulți dintre ei se simțeau deprimați și nu dormeau bine noaptea. Unii sufereau de depresie.
Potrivit coautorului studiului, Alexander Rosenthal, psiholog clinician la Universitatea Uppsala din Suedia, studenții care au obținut inițial un punctaj ridicat la procrastinare au fost expuși mai târziu unui risc mai mare, atât fizic, cât și psihologic.
Fucia Sirua, cercetător la Universitatea Durham din Anglia, a declarat că studiul colegilor săi canadieni a devenit unul deosebit de important, stabilind legătura dintre amânare și sănătate. „Timp de mulți ani, oamenii de știință nu au considerat că procrastinarea este ceva grav. Sper că noul studiu va atrage atenția asupra acestuia și va crește gradul de conștientizare a oamenilor cu privire la efectele amânării asupra sănătății fizice”, a spus Sirua.
Fie că se numește amânare, evitare sau ignorare a sarcinilor, procrastinarea poate avea un impact major asupra calității vieții. Deși este un comportament cu consecințe negative, procrastinarea este destul de des întâlnită.